Digitalizarea economiei României rămâne în urmă față de media europeană și în 2025, în ciuda unei infrastructuri de internet fixă printre cele mai bune din UE. Este concluzia raportului Comisiei Europene privind stadiul Deceniului Digital, în care este integrat acum și Indicele economiei și societății digitale (DESI).
D
Tranziția de la DESI la Deceniul Digital
Începând cu anul 2023, Comisia Europeană nu mai publică indicele DESI ca raport de sine stătător. Acesta a fost integrat oficial în raportul anual privind Deceniul Digital, fiind utilizat ca instrument de monitorizare pentru atingerea obiectivelor digitale stabilite pentru orizontul anului 2030 (în domenii precum competențele digitale, infrastructura de conectivitate, digitalizarea afacerilor și a serviciilor publice).
Astfel, când vorbim despre „DESI 2025”, ne referim de fapt la datele din Digital Decade Country Report 2025 pentru România. Imaginea de ansamblu este una de contraste: infrastructură fixă de top și ambiții în domenii de vârf (semiconductori, calcul cuantic), dar decalaje persistente la competențele digitale, la adoptarea tehnologiei de către IMM-uri și la serviciile digitale. Pentru a reduce aceste diferențe, autoritățile au conturat un plan național cu 98 de măsuri și un buget de circa 3,6 miliarde de euro (aproximativ 1,01% din PIB), finanțat în bună parte prin PNRR.
Infrastructura fixă – foarte bună; 5G – rămasă în urmă
La conectivitate, România continuă să fie unul dintre liderii europeni la infrastructura fixă de mare capacitate, cu acoperire bună inclusiv în zone slab populate. Partea mobilă este însă punctul slab: acoperirea 5G și alocarea spectrului rămân sub media UE. Fără o rețea 5G matură, aplicații precum transportul inteligent, telemedicina sau rețelele energetice smart riscă să rămână doar pe hârtie.
Competențele digitale – cea mai mare vulnerabilitate
Doar aproximativ 28% dintre români au competențe digitale cel puțin de bază, față de o medie UE de circa 56% – una dintre cele mai mici valori din Uniune. Raportul recunoaște că problema este sistemică și se corectează pe termen lung, prin educație.
Există și nuanțe pozitive: România are un număr ridicat de absolvenți TIC și cea mai mare pondere de femei specialiste IT din UE. Problema e că nu reținem acest talent – mulți specialiști pleacă în afară sau nu ajung în roluri tehnice, un veritabil „exod al creierelor”. Competențele contează cel mai mult pentru că sunt fundamentul pe care se sprijină toate celelalte forme de digitalizare: e-guvernare, banking online, comerț electronic, securitate cibernetică și AI.
Campioni la social media, codași la serviciile utile
Suntem printre cei mai activi europeni pe rețelele sociale, peste media UE, dar această prezență nu se traduce în utilizarea serviciilor digitale cu adevărat utile. Deși majoritatea românilor folosesc internetul, doar o mică parte dintre adulți au folosit recent site-ul sau aplicația unei autorități publice. Iar la banking online suntem pe ultimul loc în UE – aproximativ unul din trei utilizatori de internet face și banking digital, față de circa trei din patru la nivel european. Cauzele se suprapun: competențe reduse, preferința pentru numerar și obișnuința scăzută de a rezolva lucruri online.
Integrarea tehnologiei în companii – aici avem cel mai mult de recuperat
Este dimensiunea la care România se plasează constant pe ultimele locuri din UE, iar decalajul e cel mai vizibil la IMM-uri. Comisia recomandă explicit accelerarea adoptării cloud și AI, inclusiv prin Centrele Europene de Inovare Digitală (EDIH). Câteva repere:
- Cloud: adoptare mult sub media UE; multe firme se bazează încă pe soluții locale, fragmentate și greu de scalat.
- Inteligență artificială: în 2025, circa 1 din 20 de companii din România folosea cel puțin o tehnologie AI, față de aproximativ 1 din 5 la nivelul UE.
- CRM: prezent la sub 18% dintre firmele românești, față de o medie UE de circa 28,5%.
- ERP: prezent la aproximativ 22% dintre firme, față de circa 46% media UE.
- Comerț electronic: doar circa 12% dintre IMM-uri vând online, iar vânzările transfrontaliere sunt și mai reduse.
Vestea bună: raportul Digital Decade 2025 notează o creștere a intensității digitale de bază în rândul firmelor românești, apropiindu-ne de media europeană pe acest indicator. Tot mai multe companii bifează pașii minimi de digitalizare – rămâne de recuperat la tehnologiile cu impact structural (cloud, CRM, AI), care fac diferența reală în productivitate.
Servicii publice digitale – investiții mari și progrese vizibile
Spre deosebire de anii în care România stătea pe ultimul loc, raportul actual consemnează investiții substanțiale și progrese notabile, în special în eHealth. Un exemplu concret este e-Factura: după introducere, o mare parte dintre companii au trecut la facturare electronică automată, cu mai puține erori și timp de procesare mai scurt. Iar percepția cetățenilor e pozitivă: circa 62% dintre români consideră că digitalizarea le ușurează viața.
Bani pentru recuperarea decalajului
Ceea ce distinge perioada actuală este volumul de finanțare disponibil. Pe lângă planul național, România are miliarde de euro din PNRR și fondurile de coeziune pentru digitalizare. Pentru IMM-uri, aceasta înseamnă granturi concrete pentru achiziția de tehnologie – de la facturare și CRM, la ERP, automatizări și AI – adesea cu cofinanțare redusă. Provocarea nu mai este atât bugetul, cât alegerea corectă a soluțiilor și implementarea lor, astfel încât tehnologia să fie efectiv folosită.
În concluzie: decalajul e mare, dar oportunitatea e pe măsură
Mesajul optimist rămâne valabil: acolo unde stăm cel mai slab, avem și cel mai mare potențial de creștere. Cu finanțare europeană disponibilă și instrumente digitale mai accesibile ca oricând, firmele românești pot „sări etape” și recupera din decalaje. Diferența o vor face companiile care își digitalizează procesele reale – relația cu clienții, vânzările, facturarea. Un CRM bine implementat, integrat cu website-ul și canalele de comunicare, este unul dintre cei mai accesibili și rapizi pași în această direcție.
Mai multe informații găsiți în raportul oficial al Comisiei Europene privind Deceniul Digital (DESI).
La Web Activ implementăm platforme și soluții digitale profesionale și vă putem ajuta să alegeți instrumentele potrivite pentru afacerea dvs. – de la website și magazin online, la integrarea unui CRM adaptat nevoilor voastre. Dacă sunteți în căutarea unor soluții de digitalizare, contactați-ne și vă vom ajuta să găsiți o soluție potrivită.